Verona IV

Basilica San Zeno (sau San Zeno Maggiore) este situată ceva mai departe de centrul istoric al oraşului decât celelalte trei biserici importante. Se află pe Adige, ceva mai în amonte (pe hartă ceva mai stânga jos) faţă de Castelvecchio. Şi-a luat numele de la un episcop al Veronei şi / sau martir din sec. 4, ale cărui oseminte se găsesc în biserică.
Basilica şi mânăstirea benedictină adiacentă au fost ridicate în sec. 9 cu sprijinul lui Pepin, fiul lui Charlemagne şi rege al Italiei carolingiene. Cam un secol mai târziu, o invazie maghiară a redus oraşul (y compris biserica San Zeno) la elementele constitutive, respectiv praf, pietriş şi cenuşă. În a doua jumătate a sec. 10, a fost ridicată o nouă biserică în stil romanic, doar pentru a fi puternic lovită şi aceasta de cutremurul, care a distrus Verona în anul 1117. Ca urmare, s-a trecut la refacerea şi mărirea construcţiei. Lucrările au durat mai mult de 200 de ani (au luat sfârşit în 1398), astfel încât clădirea reuneşte atât elemente de stil romanic, cât şi gotic în arhitectură şi în decoraţiile interioare. Campanila (dreapta bisericii) a fost ridicată în stil romanic între 1045-1178 - se pare că ea a fost neafectată de cutremur. În stânga basilicii se găseşte un turn mai masiv, care, împreună cu cloaşterul (curtea interioară cu portic), este tot ce a mai rămas din mânăstirea benedictină înălţată în sec. 9. Restul a fost distrus, cum e cazul şi altor monumente de arhitectură ale oraşului, de către franţuji în 1797.

De-o parte şi de alta a intrării se găsesc basoreliefuri din sec. 12.

Uşile sunt decorate cu 48 de panouri din bronz realizate între sec. 11-12.

Cloaşterul

Fresce din sec. 15 pe pereţii porticului.

Sf. Zeno cel Zâmbitor - statuie din sec. 12. Se găseşte într-o mică absidă din altar şi este cea mai venerată icoană din Verona.

O altă comoară de artă - Pala San Zeno de Andrea Mantegna (tot în altar). Cele trei picturi din partea de jos sunt reproduceri. Originalele au fost "împrumutate" de francezi în 1797 şi nereturnate de atunci.

Statui de sec. 12.

Cripta datează din sec. 10...

... şi conţine sarcofagul Sf. Zeno...

... care, însă, este acum depus în altar.

Majoritatea frescelor sunt din perioada gotică (sec. 13-14) şi sunt opera unor pictori locali.

Există şi câteva lucrări din perioada Renaşterii.

Bazin-baptisteriu octogonal din sec. 13.

Croce stazionale atribuită lui Lorenzo Veneziano (prima jumătate a sec. 14).

Basilica San Fermo (San Fermo Maggiore) este cea de-a patra dintre "Bisericile Istorice" ale Veronei fiind dedicată, după cum îi zice şi numele, Sf. Fermo - sfânt de origine nord-africană martirizat la Verona în perioada persecuţiilor anticreştine pornite de împăratul Decius (249-251). Pe cât se pare, o primă construcţie religioasă a existat încă din sec. 8. În sec. 11-12, călugării benedictini au ridicat o nouă biserică în stil romanic. După 1261, franciscanii au preluat biserica şi au refăcut-o, aducând-o la forma actuală - lucrarea s-a terminat pe la jumătatea sec. 14, deci s-a folosit stilul gotic. Franciscanii au deţinut basilica până în 1805. Azi este muzeu, însă biserica inferioară (sau cripta) este încă activă cultic.

Mormântul lui Aventino Fracastoro, medic şi consilier apropiat al familiei Scalinger (sec. 14).

Altarul principal - fresce din sec. 14.

Crucificare de Turone di Maxio (1363).

Amvonul datează din 1396 şi este înconjurat de frescele lui Martino da Verona.

Cappella Brenzoni a fost edificată de una din familiile bogate ale Veronei. În interior se află...

... Mormântul lui Niccolo Brenzoni, operă a sculptorului florentin Nanni di Bartolo. Frescele aparţin lui Pisanello.

Mormântul lui Torello Saraina, primul istoric al oraşului, mort în 1550.

Mormântul lui Barnaba da Morano

Altarul Sf. Raffael, lucrarea lui Francesco Torbido, pictor veronez de sec. 16.

 Cappella della Madonna

Cappella della Madonna - tavan.

Altarul Sf. Francisc (sec. 18).

Altarul Sf. Giuseppe

Cappella Nichesola - altarul.

Cappella Nichesola -lucrare de Domenico Brusasorzi (sau Domenico Riccio), pictor veronez al stilului manierist (sec. 16).

Biserica inferioară (cripta) cu fresce din sec. 12-14.